Stelica de la radio si furtul intelectual

Stiu ca traim in Romania si, pe langa faptul ca asta ne ocupa tot timpul, intalnim zilnic fel de fel de situatii, care mai de care mai comice si triste in acelasi timp. Din site in site ajung vineri seara (in timp ce-mi ascultam emisiunea lui Tiesto de la Radio 538 ) in spatiul virtual al unui alt radio, din Romania de aceasta data, care intamplator se vrea a fi de sport. Vad un titlu despre transferul lui Giuly la Paris Saint Germain si zic ‘hai sa vedem ce aduc baietii astia in plus’. Ce sa vezi in plus? Nu mare mi-a fost surprinderea sa constat ca respectivul material era copiat la modul grosolan de pe ONLINESPORT.RO (primul si singurul ziar electronic de sport din .RO, fie ca unora le convine mai mult sau mai putin, dar pentru noi vorbesc literele si cifrele, si nu amatorismele sau micile hotii la care se preteaza unii si altii…deontologi mari cand vine vorba de statute si pozitii in breasla). Iata mai jos exemplul furtului la care s-a pretat acest ‘Stelica de la radio’.

Cablistul totalitar fata cu reactiunea

Cand trustul Intact a cumparat in parteneriat cu RDS drepturile de difuzarea a meciurilor din Liga 1 nu am avut nicio reactie. Cand acelasi trust media a anuntat crearea unui post cu profil sportiv iarasi n-am avut nicio reactie, situatie repetata si la auzul grozaviei ca vom avea nu un GSPTV, ci vreo trei. Dar cand intr-o zi de sambata am vrut sa urmaresc o semifinala banala de tenis de la Bastad, care intamplator era transmisa de un anume Telesport, si am constat cu o uimire amara ca respectivul post nu mai este in grila de programe trebuie sa reactionez.

Capra vecinului: amatorisme

Iertata sa-mi fie aceasta intrare malitioasa in scena, dar cele vazute pe un website intrece cu mult anumite limite ale suportabilitatii. Din discutie in discutie, un prieten si bun coleg imi semnaleaza un articol care afisa la o stire despre Rapid poza regretatului Catalin Hildan. Neverosimila asocierea, de neiertat amatorismul. Se poate intampla sa-ti mai scape in graba o litera, o virgula, hai o cratima, dar aici e vorba clar de necunoastere.

Komball, ultima evolutie a fotbalului

Se spune ca daca englezii au inventat fotbalul, atunci brazilienii cu siguranta sunt cei care l-au adus la statutul de arta. De la marele Pele si pana la jucatori precum Romario, Ronaldo, Kaka sau Ronaldinho, jucatorii din tara cafelei au demonstrat ca sunt adevarati imblanzitori ai balonului. Dar ce se intampla cand din bataia unei mingi de fotbal in spatele unui bloc sau ‘pe maidan’ asa cum au cunoscut multi dintre noi fotbalul jucat intre prieteni apare un nou sport, bazat pe tehnica, acrobatie si foarte multa precizie? Ei bine inseamna ca a aparut KOMBALL-ul. Nu stiam de existenta acestui sport pana in urma cu doar cateva zile, cand postul Eurosport 2 a prezentat o astfel de competitie desfasurata la Paris si unde fostul international brazilian RAI, component de baza al celor de PSG in anii 90, facea parte din juriu. Ce inseamna pe scurt Komball? Intr-un spatiu bine delimitat, ca un ring, doi sportivi se intrec pe rand in jonglerii si fel de fel de acrobatii cu mingea, cel care greseste cel mai putin si are programul cel mai savuros fiind desemnat invingator. In finala amintita mai sus s-au intanit un francez si un irlandez de origine asiatica ce avea un nick foarte interesant ‘Nam the Name’. Iata mai jos cateva imagini despre acest nou fenomen (ca sport mi-e inca greu sa-l numesc) Komball.

Intoarcerea lui Achmed

Dupa ce am luat o portie serioasa de ras cu ‘Achmed The Dead Terrorist’, Jeff Dunham propune o noua sceneta cu celebrul sau personaj. De aceasta data Achmed interpreteaza un colind de Craciun in varianta modificata. Iata mai jos ce a iesit

Antim Ivireanul, praznuit (si) prin rugby

Dupa cum am sustinut si cu ocazia unui alt material dedicat sportului cu balonul oval, rugby-ul este un sport special si nobil. Romania si Georgia sunt legate, cel putin in rugby, de numele si istoria acestui Sfant Ierarh Antim Ivireanul, care si-a pus amprenta pe istoria celor doua natiuni in la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea. Intr-un gest de o mare incarcatura emotionala, oficialii celor doua federatii de rugby din Romania si Georgia au hotarat ca incepand cu anul 2002 la fiecare disputa dintre cele doua natiuni invingatoare sa primeasca Cupa Antim Ivireanul, ca simbol de legatura intre natiunea romana si cea gruzina.

Interviu cu mine

Am primit zilele trecute o leapsa de la prietena Luminita si a venit timpul sa raspund la cele 13 intrebari. Multumesc ;) De notat ca noua leapsa este conceputa ca un interviu. Foarte interesanta mi s-a parut, astfel incat o dau mai departe catre Relansatus, Lamya, Cristia, Iulya, Dr.Vampire si UnJurnalist.

Cartea cea mai apropiata

Dupa o saptamana dificila in care m-am luptat cu gradele ce se incapatanau sa joace in termometru si mai ales prin mine, prietena Lamya imi trimite o leapsa tocmai la timp pentru a ma readuce in circuitul blogosferei. Multumesc mult ;)  Despre ce este vorba?

NU fumatului in locurile publice din Franta, Germania si alte state europene

Fumatorii din Franta si Germania au primit o lovitura grea in prima zi a anului 2008, cand au intrat in vigoare noile reglementari de interzicere a fumatului in locurile publice. In opt landuri din Germania, printre care si capitala Berlin, fumatorii vor ramane in afara barurilor si restaurantelor pentru a-si consuma clipa de placere. In Franta masura a fost extinsa si la nivelul cafenelelor sau hotelurilor, persoanele care incalca noile prevederi fiind pasibile de amenzi ce pot ajunge pana la 750 de euro.

Leapsa cu dorinte si vise

Intrat in jocul lepselor din blogosfera sunt dator sa raspund unei noi provocari, venita de aceasta data de la prietena Lamya. Dupa ce mai inainte am rezolvat problema minunilor Romaniei, a parfumului blogului si a cartilor citite si nu prea, de aceasta data am intalnire cu pestisorul de aur si cu Mos Craciun.

Fascinanta Romanie: un alt episod, acelasi balci!

Din ciclul Romania e o tara frumoasa, pacat ca e locuita voi reda mai jos un alt exemplu tragic din frumoasa noastra patrie, eveniment care se consuma din pacate pe banii nostri, ai tuturor contribuabililor. De fapt sunt doua exemple evocate, dar aflate intr-o foarte mare legatura. Asa cum ne-a obisnuit, prietenul Vallixx a prezentat fenomenele cu acuratetea unui fin observator, astfel incat nu-mi ramane decat sa va invit la citirea celor ce urmeaza.

Leapsa de la Cristia

A trecut ceva timp de cand Cristia m-a atins usor pe umar cu o leapsa virtuala, prima din ‘cariera’ mea de scriitor online sau blogger, cum se spune mai corect. Ia sa vedem despre ce e vorba. Am de raspuns la trei provocari: 1) Cele sapte minuni ale Romaniei; 2) Parfumul meu si al blogului; 3) Enuntarea cartilor citite si/sau neterminate.

Somnul natiunii naste monstri!

Asa cum am obisnuit asistenta in ultima perioada, ne-am dat mana eu (D-u-m-y) si prietenul V-a-l-l-i-x-x intr-un demers comun de a lumina blogosfera si nu numai cu privire la probleme care se resfrang pana la urma asupra noastra a tuturora. De aceasta am ales sa vorbim despre o situatie fara scapare, ca sa ma exprim asa, pentru noi toti, si anume familia, mai precis ‘mama, copilul si ajutorul de la stat’.

In primul rand va aduc la cunostinta cu mandrie ca va scriu acest articol de pe noul meu Linux Ubuntu, care ne-a “crapat” creierii si mie si lui D-u-m-y pentru o zi intreaga. Dar aceasta poveste dulce – acrisoara va beneficia de un articol dedicat.

Sa revenim la subiect. De curand, mi-a fost recomandata de catre un prieten o petitie care se organizeaza pentru a cere guvernului majorarea alocatiei pentru cresterea copilului, alocatie fiind in prezent de 600 RON. Mi-a fost adusa in atentie, evident pentru a o semna. Din pacate, parerea mea si aici tin sa insist, PAREREA MEA, este ca este o MARE greseala sa sustinem aceasta petitite. Si sa ma explic. Este evident pentru toata lumea, care castiga bani din munca cinstita, cat de greu se castiga acestia si cat de putini sunt, in raport cu munca prestata si cu nevoile romanului. Este aberant sa cresti un copil din cei 600 de RON pe care ii da statul. Pentru cine are si copii pana in 2 ani, situatia este mult mai cunoscuta. Copiii de multe ori au nevoi mai mari decat un adult. Nici un adult nu ar putea sa traiasca normal din 600 de RON, dar sa mai creasca si un copil din ei . Deci in acest context majoarea sumei este clar de bun augur. DAR aici intervine si o alta problema. In petitie se metioneaza cresterea alocatiei. Este o problema gresit pusa, pentru ca in prezent, o mama care castiga un salariu minim pe economie are aceeasi alocatie de crestere a copilului cu o mama care castiga un salariu de 2000 de euro, lucru absolut aberant. O gramada de persoane somere sau care castiga salarii mizere, toarna puradei pe banda rulanta pentru ca alocatia de 600 de RON le ofera un venit sigur pentru 2 ani.

Superstitiile: realitate sau fictiune?

Evitati ziua de 13, nu va urcati in autobuzul cu seria 666, incercati sa nu pasiti cu stangul prima data dimineata sau la iesirea din bloc, va faceti cruce cand vedeti o pisica neagra prin fata voastra? Inseamna ca sunteti superstitiosi si va provocam la un nou dialog, eu (D-u-m-y) si Vali (V-a-l-l-i-x-x), dupa modelul back 2 back pe care l-am experimentat in urma cu ceva timp si care se dovedeste a fi de un real succes. Sa-i dam drumul!

Suntem superstitosi ? Un subiect interesant. Cred ca oricine, indiferent de rasa, religie, nationalitate…etc, sau indiferent de cat de mult sau de putin crede in ele, are o mica doza de “si daca totusi”. Sunt oare ele adevarate sau sunt nascute din coincidentele nefericite ale oamenilor? Mi-a venit ideea acestui articol, zilelele trecute, cand in drum spre serviciu, o pisica neagra s-a decis sa-mi taie calea, disparand rapid intr-o tufa de gard viu. Puteam sa fac ce se zice prin popor, sa scuip de trei ori, sa fac 3 pasi in spate, sa dau cu sare peste umar (??? asa o fi ? ) si sa schimb drumul. Nu. Am decis sa-mi continui drumul, intrucat pentru mine aceste superstitii sunt un fel de “psihologie inversa”. Si am sa ma expic imediat.

Sa radem cu Ahmed

Nu credeam sa rad cu asa pofta de patru ori intr-o zi si Dumnezeu stie de cate ori o voi mai face daca mai vad filmuletul cu ‘Ahmed teroristul’. Un bun prieten mi-a recomandat acest fisier si nu-l pot tine doar pentru mine. E mult prea tare pentru a nu fi vazut si de voi. Artistul se numeste Jeff Dunham si este un tip super talentat. Vizionare placuta si de acum clasicul: ‘SILENCE…I KILL U’ :))

Lucratorii de la miezul noptii si fantoma garajelor

Prima data am crezut ca mi se pare si am halucinatii, desi sunt mai mult decat lucid 110% din timpul existentei.  S-a intamplat si a doua oara. ‘Nu se poate’, mi-am spus, zgribulit pe fereastra balconului din cauza aerului neobisnuit de rece. Mare mi-a fost mirarea sa observ doua nopti la rand, cand orologiul batea de ora unu, ca doua basculante Iveco, de ultima generatie, revarsa cateva tone bune de nisip si pietris in fata blocului meu.

Intre ‘cablisti’ si ‘digitalisti’

Cu ceva timp in urma a aparut primul anunt despre transmiterea campionatului englez de fotbal (Premiership) pe canalul Eurosport 2. ‘Perfect’, mi-am spus, stiind ca am deja in grila de programe respectivul post, care mai transmite, printre altele, si cateva competitii extrem de atractive, precum ChampCar, ULEB Cup sau Liga Campionilor la handbal.

Campanie electorala la Patriarhie

Disparitia dintre noi a Prea Fericitului Patriarh Teoctist ne arata o data in plus gradul de ipocrizie a conducatorilor patriei, care au dat buluc, cu mic, cu mare, in Dealul Mitropoliei, pentru a-i aduce un ultim omagiu celui care a condus Biserica Ortodoxa Romana (BOR) in ultimii 21 de ani. Ocazie tocmai buna pentru alesii neamului de a mai bifa cateva procente in sondajele de opinie, ca doar ne mai despart cateva luni pana la urmatoarele alegeri.

Norul toxic ucrainean sau noul Cernobîl

Nu era de ajuns ca ne luptam cu al treilea val de canicula, sau cine mai stie al catelea, ca suntem pe cale sa ne procopsim si cu un nor toxic de la vecinii nostri ucraineni, aceiasi care ‘au gazduit’ si nefericitul accident de la Cernobîl. Membrii Cabinetului de la Bucuresti ne asigura ca totul este in ordine si ca nu trebuie sa ne panicam, deoarece vantul nu sufla inspre noi. Sa ne bazam doar pe asta? Parca suna a amatorism si a neputinta.

Mesajul 1000 pe Forum

Au trecut aproape trei ani de cand un bun prieten mi-a recomandat Forumul Onlinesport sau mai bine Grupul pentru Dialog Sportiv, un loc unde stau laolalta cei mai pasionati oameni ai fenomenului sportiv si discuta cele mai incinse subiecte ale momentului.

La inceput timid, am prins gustul acestei noi provocari pe parcurs si iata ca astazi am bifat alaturi de prietenii mei mesajul cu numarul 1000…coincidenta sau nu in threadul dedicat Turului Frantei. Multumesc pe aceasta cale celor care au fost alaturi de mine in acesta incercare.

07.07.07 sau frenezia cifrelor!

Am asteptat cu infrigurare incheierea zilei de 7 iulie 2007 pentru a posta cateva ganduri, pentru ca nu am vrut sa deranjez ‘fatidicul’ 777. Mai toata lumea a fost cuprinsa de o frenezie ciudata in fata acestui 7 iulie 2007. Pentru mine cel putin, lucrurile au stat cat se poate de normal, fara sa mi se intample ceva deosebit sau iesit din comun.

Opriti copy/paste-ul!

In mod normal imi propusesem sa dedic materialul acesta Turului Frantei, al carui start se va da astazi (n.a. - sambata, 7 iulie), la Londra, insa planurile mi-au fost date peste cap de o mizerie fara margini.

Sirene intre blocuri

Noapte. Gradele din termometru abia daca s-au indurat sa coboare undeva spre 20 de unitati. Stau in fata computerului si imi delectez simturile cu ritmurile muzicii electronice, in timp ce dinspre fereastra larg deschisa un alt fel de muzica imi inunda camera. Ies sa vad ce se intampla. Doua masini de pompieri, greoaie ca tancurile sovietice, abia isi croiesc drum pe stradutele intesate de masini parcate.

Turbulente in Orasul Sfant

In timp ce rasfoiam rapid presa online internationala, unul dintre titlurile gasite imi sare in ochi: ‘Parada gay la Ierusalim’. Hai sa citesc mai mult sa vad despre ce e vorba, imi spun. Si citesc…Sunt asaltat de cifre, multe cifre, ale fortelor de ordine mobilizate (nu mai putin de 7000 de politisti), ale celor arestati (33 la numar) si ale celor care au facut obiectul nebuniei (2000 de manifestanti pentru ‘dreptul la libera exprimare’).

Dupa ce am vazut la tv ca s-a intamplat pe strazile dragului nostru Bucuresti, dupa ce am citit mai acum cateva zile ca o astfel de manifestatie s-a derulat si la Roma (evident nu departe de Vatican), Ierusalimul era ultimul loc de pe pamant unde ma asteptam sa mai aud ca si-au dat intalnire comunitatile de homosexuali sau, ma rog, gay cum isi spun ei.