Despre mine
Nascut intr-o zi de aprilie a anului 1984, cel care scrie aceste randuri, adica eul…am absolvit in iulie 2006 Facultatea de Stiinte Politice, din cadrul Universitatii Bucuresti, lucrarea de licenta avand ca titlu: “Evolutii politice in Transcaucazia” [informatie cu titlu pur informativ].
Oarecum ‘obosit’ dupa atata practica politica [in ideea ca nu a existat una in adevaratul sens al cuvantului] si plictisit de luptele nesfarsite de pe scena politica romaneasca, am decis sa ma ocup de prima mea dragoste…jurnalismul sportiv [cea mai mare pasiune a mea].
Pe aceasta cale tin sa-i multumesc lui Vadim Cusnarencu, care a crezut in mine si mi-a dat posibilitatea sa-mi valorific adevaratul potential in materie de jurnalism sportiv.
Pentru a evita sporovaiala inutila si subiectiva de a vorbi eu cu mine despre mine, prefer sa fiu apreciat de oamenii din exterior, care ma cunosc intr-o mai mica sau mai mare masura. Si pentru a nu lasa tabloul incomplet, ca doar de asta pagina poarta numele ‘Despre Mine’, iata cum m-a ‘citit’ cineva intr-o zi si recunosc ca a reusit sa surprinda destul de bine esenta celui care scrie aceste randuri:
“esti un tip foarte determinat si ambitios, nu lasi lucrurile neterminate, in ceea ce faci tintesti mereu la viitorul indepartat, nu te limitezi, esti un pic afurisit daca esti calcat pe batatura, in sensul ca iti place sa le-o platesti oamenilor care te-au iritat, dar ai si acea latura super sentimentala…esti romantic, te implici cu tot sufletul intr-o relatie si dai absolut tot cand crezi tu ca merita”
Foarte adevarat. Sunt mai mult decat de acord cu prezentarea facuta mai sus. Imi place sa-mi fac datoria cu pasiune si daruire pana la ultima picatura de energie [sablon preluat din lexicul antrenorilor sau comentatorilor sportivi, dar foarte potrivit], fiind, asa cum imi place sa vorbesc cu un bun prieten enuntat mai sus, mereu pe baricade 
Daca mai are cineva ceva de adaugat sunt deschis la portretizari sau aprecieri. Atentie insa la critici. Sa fie fondate si bazate pe exemple concrete. Altfel, nu accept rautacismele 
tare blog… keep it up
Foarte tare !
Desi e un cliseu, merge totusi ” Tine-o tot asa ! “
Buna! Foarte frumos blogu, dar pune te rog si o fotografie cu tine. te pupu
O enciclopedie sportiva!!! Felicitari!!!
Multumesc celor care au postat aici si celor care nu au facut-o, dar mi-au transmis pe alte cai felicitarile lor. Sper sa nu va dezamagesc niciodata.
Despre un Dumitru ca tine mai sunt multe de zis, si probabil inca pe atat lucruri de bine
Nu lua cai laturalnice decat daca esti convins ca le vezi presarate de luminisuri…
uite…..te stiu foarte ambitios dar si prea sentimental.
ai fost colegul meu preferat de facultate doar pentru ca ai stiut mereu sa-ti spui opinia fara sa ranesti pe nimeni.
buna calitate pentru unul de la stiinte politice unde dadeam toti din coate ca sa spunem ceva.
Nu stiu ce sa spun, decizia oricum nu-mi apartine, dar eu unu zic sa nu te bagi in politica pret tare. Te ” patezi” si nu cred ca are rost. Mai ales ca faci o treaba excelenta ca si jurnalist sportiv. Asta e parearea mea. RESPECT !
@ Vallixx, Intotdeauna am declarat deschis si am simtit din interior ca jurnalismul sportiv e pasiunea mea, si asta vreau sa fac toata viata. Cat despre scrierile politice, ele sunt de analiza si critica. Atat. Cineva trebuie sa spuna lucrurilor pe nume si acolo.
ar fi normal sa-ti spun sa intri in politica….facand parte din tanara generatie……dar nu poti face nimic din cauza mizerabililor……….mai asteapta pana vor avea bunul simt sa se retraga.vio
@ Vasilica, Crezi ca se vor retrage vreodata? Eu unul sunt sceptic in privinta asta. Prefer sa fiu ‘cainele’ de paza al moralitatii si bunului simt, decat sa ma compromit in viata politica romaneasca. Dar cine stie ce ne mai rezerva viitorul?!?
P.S. Multumesc pentru mesaje si te mai astept pe aici
“Caile” gazetariei sunt foarte grele si…intortocheate. Ca unul care am inceput meseria la 17 ani nu pot decat sa spun ca d u m y, chiar daca este ceva mai “batran” decat eram eu pe atunci, se afla pe drumul cel bun. Inainte de toate ma impresioneaza prin curaj. Un ziarist fara curaj este de facto ca intr-o cusca cu lei. Adica fara sanse. Asa si pe mai departe si nu uita dumy: ziaristului nu-i este nicio tema straina. Si inca ceva subiectele sunt pe …strada: trebuie doar sa le vezi si sa le ridici ! Su c c e s !
Multumesc pentru vorbele frumoase si pentru aprecierea de care ma bucur din partea ta Georg. Niciodata nu ma voi da in spate cand vine vorba de exprimarea adevarului si relatarea obiectiva a evenimentelor. Intr-adevar gazetaria este o meserie dificila, care necesita mult sacrificiu, dar atata timp cat faci ceva din placere toate lucrurile se simplifica radical. Jurnalistul de orice natura ar fi este ca un soldat in prima linie, pe baricade, ale carui arme sunt pixul, agenda, microfonul, computerul si, nu in ultimul rand, cuvintele.