Libertatea eului

Libertatea este un concept mult prea vast pentru a putea fi dezvoltat in cateva paragrafe, dar randurile care urmeaza sintetizeaza poate cel mai bine dintre toate definitiile conventionale starea de libertatea, si nu oricare ci aceea a eului. Libertatea interioara, cea care ne da de multe ori aripi sa ne detasam de toate negurile trecutului apasator si palid. Ion Ghica, ale carui scrieri nu am ascuns niciodata ca le admir foarte mult, scria intr-una dintre epistolele catre Vasile Alecsandri ca libertatea pentru individ inseamna a face tot ceea ce doreste, atata timp cat nu aduce atingere libertatii semenului sau. Foarte frumos si adevarat. Dar libertatea pe care o vom cunoaste mai jos este chiar mai importanta decat aceasta. Este libertatea interioara a eului care da in fiecare zi impulsuri pentru expunerea propriei personalitati si valorificarea tuturor capacitatilor de care dispune fiecare. Este libertatea ca punct zero, de la care te ridici si mergi mai departe de fiecare data cand te simti sau esti cazut. Este libertatea eului pe care am regasit-o chiar si Eu, Cronicarul! Multumesc Cristiana.

Interviu cu mine

Am primit zilele trecute o leapsa de la prietena Luminita si a venit timpul sa raspund la cele 13 intrebari. Multumesc ;) De notat ca noua leapsa este conceputa ca un interviu. Foarte interesanta mi s-a parut, astfel incat o dau mai departe catre Relansatus, Lamya, Cristia, Iulya, Dr.Vampire si UnJurnalist.

Eul in reconstructie

Eul construieste. Eul cel nou se construieste, se regenereaza. Eul cel care pana mai ieri credea in povesti si simulacre cu tenta tulbure dunareana, eul care pana mai ieri servea venin cu inconstienta unui sinucigas, eul care, orbit de o utopie, refuza sa perceapa realitatea s.a.m.d. Eul s-a trezit pe marginea prapastiei, a trecut prin iad la propriu, iadul fizic al verii, care, impreunat cu iadul sufletesc, l-au facut pe acest eu sa simta la propriu infernul.